Autor: Zhang Chaoqin.Sursa: DIGITIMES

Creșterea rapidă a populației și tendința de dezvoltare a urbanizării sunt de așteptat să îndemne și să promoveze dezvoltarea și creșterea industriei agricole verticale.Fermele verticale sunt considerate a fi capabile să rezolve unele dintre problemele producției de alimente, dar dacă aceasta poate fi o soluție durabilă pentru producția de alimente, experții consideră că există încă provocări de fapt.

Potrivit rapoartelor Food Navigator și The Guardian, precum și a sondajelor Națiunilor Unite, populația globală va crește de la actualele 7,3 miliarde de oameni la 8,5 miliarde de oameni în 2030 și 9,7 miliarde de oameni în 2050. FAO estimează că, pentru a întâlni și hrănește populația în 2050, producția de alimente va crește cu 70% față de 2007, iar până în 2050 producția globală de cereale trebuie să crească de la 2,1 miliarde de tone la 3 miliarde de tone.Carnea trebuie dublată, crescând la 470 de milioane de tone.

Ajustarea și adăugarea mai multor terenuri pentru producția agricolă ar putea să nu rezolve neapărat problema în unele țări.Marea Britanie a folosit 72% din terenul său pentru producția agricolă, dar mai trebuie să importe alimente.Regatul Unit încearcă, de asemenea, să folosească alte metode de agricultură, cum ar fi utilizarea tunelurilor de atac aerian rămase din cel de-al Doilea Război Mondial pentru plantarea similară cu sere.De asemenea, inițiatorul Richard Ballard plănuiește să extindă gama de plantare în 2019.

Pe de altă parte, utilizarea apei este, de asemenea, un obstacol în calea producției de alimente.Conform statisticilor OCDE, aproximativ 70% din utilizarea apei este pentru ferme.Schimbările climatice exacerba, de asemenea, problemele de producție.Urbanizarea necesită, de asemenea, ca sistemul de producție alimentară să hrănească populația urbană în creștere rapidă, cu mai puțini muncitori rurali, pământ limitat și resurse de apă limitate.Aceste probleme conduc la dezvoltarea fermelor verticale.
Caracteristicile de utilizare redusă ale fermelor verticale vor aduce oportunități de a permite producției agricole să intre în oraș și, de asemenea, poate fi mai aproape de consumatorii urbani.Distanța de la fermă la consumator este redusă, scurtând întregul lanț de aprovizionare, iar consumatorii urbani vor fi mai interesați de sursele de hrană și de acces mai ușor la producția de nutriție proaspătă.În trecut, locuitorilor din mediul urban nu era ușor să acceseze alimente proaspete sănătoase.Fermele verticale pot fi construite direct în bucătărie sau în propria curte.Acesta va fi cel mai important mesaj transmis de dezvoltarea fermelor verticale.

În plus, adoptarea modelului de fermă verticală va avea un impact larg asupra lanțului de aprovizionare agricol tradițional, iar utilizarea medicamentelor agricole tradiționale precum îngrășămintele sintetice, pesticidele și erbicidele va fi redusă semnificativ.Pe de altă parte, cererea de sisteme HVAC și sisteme de control va crește pentru a menține cele mai bune condiții de gestionare a climei și a apei râurilor.Agricultura verticală folosește în general lumini LED speciale pentru simularea luminii soarelui și alte echipamente pentru a seta arhitectura interioară sau exterioară.

Cercetarea și dezvoltarea fermelor verticale include și „tehnologia inteligentă” menționată mai sus pentru monitorizarea condițiilor de mediu și optimizarea utilizării apei și mineralelor.Tehnologia Internet of Things (IoT) va juca, de asemenea, un rol important.Poate fi folosit pentru a înregistra datele de creștere a plantelor.Recoltarea culturilor va fi urmărită și monitorizată de computere sau telefoane mobile în alte locuri.

Fermele verticale pot produce mai multe alimente cu mai puține resurse de pământ și apă și sunt departe de îngrășămintele chimice dăunătoare și pesticidele.Cu toate acestea, rafturile stivuite din cameră necesită mai multă energie decât agricultura tradițională.Chiar dacă în cameră există ferestre, lumina artificială este de obicei necesară din alte motive restrictive.Sistemul de climatizare poate oferi cel mai bun mediu de creștere, dar este și destul de consumator de energie.

Potrivit statisticilor Departamentului Agriculturii din Regatul Unit, salata verde este cultivată într-o seră și se estimează că este nevoie de aproximativ 250 kWh (kilowatt oră) de energie pe metru pătrat de suprafață de plantat în fiecare an.Conform cercetării relevante în colaborare a Centrului de Cercetare DLR din Germania, o fermă verticală de aceeași dimensiune a suprafeței de plantare necesită un consum de energie uimitor de 3.500 kWh pe an.Prin urmare, modul de îmbunătățire a utilizării acceptabile a energiei va fi un subiect important pentru dezvoltarea tehnologică viitoare a fermelor verticale.

În plus, fermele verticale au și probleme de finanțare a investițiilor.Odată ce capitaliștii de risc trag de mână, afacerile comerciale vor înceta.De exemplu, Grădina Zoologică Paignton din Devon, Marea Britanie, a fost fondată în 2009. A fost una dintre cele mai vechi startup-uri de fermă verticală.A folosit sistemul VertiCrop pentru a cultiva legume cu frunze.Cinci ani mai târziu, din cauza fondurilor ulterioare insuficiente, sistemul a intrat și el în istorie.Compania următoare a fost Valcent, care mai târziu a devenit Alterrus, și a început să stabilească o metodă de plantare a sere pe acoperiș în Canada, care în cele din urmă s-a încheiat cu faliment.